Motivația are nevoie de context să devină atitudine.

Motivaţia este motorul cam tuturor lucrurilor. De n-ar fi ea, indiferent sub ce formă (intrinsecă, extrinsecă) nu prea am face nimic.

Ne aflăm acum, aşa cum tot spun de câteva posturi încoace în plină revoluţie a cunoştinţelor. Este conştientizată tot mai mult nevoia de a pune accent, de a identifica şi valorifica potenţialul şi capitalul uman.

Cred că, pentru prima oară în istorie, România se află în acelaşi stadiu de dezvoltare cu ţările vestice. Dacă la noi revoluţia agrară s-a întâmplat mai târziu, revoluţia industrială s-a întâmplat mai târziu, trecerea la capitalism s-a făcut mai târziu…revoluţia cunoştinţelor se întâmplă exact la timp.

Astfel că, problema noastră acum nu este aceea de a prinde din urmă curente ci de a nu rămâne în urmă. Suntem în rând cu lumea vestică (să-i spunem) datorită accesului la informaţii şi a câtorva agenţi ai schimbării ce au început să folosească informaţiile respective. Riscăm să rămânem în urmă pentru că noi nu avem dezvoltate instrumentele pe care le folosesc vesticii.

Pentru a învăţa pe cineva o limbă străină trebuie întâi să îi vorbeşti pe limba lui. Cam aşa se întâmplă şi în cazul ăsta. Vorbeam duminică cu cei de la HReMotion despre ce putem face pentru a  schimba felul clasic în care se întâmpla educaţia. Deşi nu am spus-o explicit cred că am căzut cu toţii de acord că schimbarea începe de la atitudine. Iar atitudinea, bineînţeles, este strâns legată de motivaţia fiecăruia.

Acum, părerile au fost împărţite. Puteţi să îmi spuneţi cum vreţi însă eu o sa continui să mă consider realistă. Cred că, la nivel de masă, atitudinea nu o să se schimbe niciodată doar vorbind despre ea şi transmiţând noul mesaj. Mesajul, în forma lui pură şi simplă, va atinge doar o mică parte din oameni. Aceşti oameni sunt agenţi ai schimbării şi sunt oameni cheie în schimbarea atitudinii generale însă, cum cu o floare nu se face primăvară, impactul lor va păli dacă nu e susţinut de un context. Iar contextul e dat de schimbări de atitudine generală, adică a mai multor oameni, a majorităţii (a tuturor într-o lume utopică).

Pentru a crea contexte e nevoie de constrângeri, chiar dacă acesta se poate să fie un cuvânt fioros. Cel puţin în România oamenii sunt învăţaţi să îi lase pe alţii să facă, sunt învăţaţi să urmărească reguli pentru că le e frică de consecinţele ce urmează încălcării lor. Pentru a-i învăţa să gândească singuri, să se dezvolte singuri, să gândească “outside the box” trebuie să construieşti o regulă care să specifice că asta trebuie să faci. O regulă care să îi oblige ca de acum încolo să nu mai respecte regulile. Practic, să vorbeşti pe limba lui pentru a putea înţelege noua limbă.

Studenţii sunt din ce în ce mai deschişi să înveţe, să afle, să se implice, însă nu ştiu asta până când, într-un fel sau altul, îi obligi să afle. Ei ştiu să facă un milion de lucruri, uneori mai bine ca adulţii, dar nu ştiu asta. Sau nu îşi dau seama. Sau dacă îşi dau seama le e teamă. Pentru că orice schimbare reprezintă şi un risc, iar motivaţia nu este întotdeauna suficientă pentru a risca.

Cred că dacă în fişa postului ar scrie la responsabilităţi: fii creativ, caută să te dezvolţi, găseşte soluţii şi acţionează, schimbările de atitudine ar veni mult mai rapid. Regulile duc la deprinderi, iar deprinderile duc la înglobarea schimbării.

Rolul agenţilor schimbării, a celor câţiva care nu au nevoie de reguli fiindu-le suficient mesajul, este acela de a-l transpune în constrângeri pentru a-i ajuta și pe ceilalţi să-şi schimbe atitudinea.

Ce vreau să spun concret este că motivaţia trebuie forţată. Că acei câţiva agenţi ai schimbării trebuie să creeze contexte. Pentru a apărea omul a fost nevoie ca era glaciară să elimine dinozaurii. Nu cred că evoluţia este un proces natural sută la sută. Ea are nevoie de un “push!, chiar dacă asta înseamnă să forţăm puţin nota.

Advertisements

6 Comments »

  1. Traian said

    Ce imi place cand pornesc discutii face2face si se continua pe bloguri si apoi face2face din nou. Sunt de acord cu ce zici, pana la un punct. Si eu cred ca trebuie creat un context dar n-as vedea constrangerile printre elementele esentiale ale contextului. Cred ca masa critica de agenti de schimbare este esentiala.

  2. treicuvinteaiurea said

    Dar accepti totusi deadline-urile, “dati feedback la alte 3 persoane” etc.
    Doar nu credeai ca ma refer la a le pune pistolul la tampla!:p

    Si da, si eu cred ca masa critica de agenti de schimbare e esentiala. Atat ca nu o consider suficienta.

  3. Traian said

    Da, le accept 🙂 … Stii cum sunt rotitele alea ajutatoare de la bicicletele pentru copii? Te cam incurca daca stii sa mergi bine dar la inceput te ajuta sa inveti 🙂

  4. treicuvinteaiurea said

    My point exactly!

  5. Vlad said

    Stie cineva cum e sa inveti fara rotite ajutatoare? Poate e mai bine. Din pacate nu prea avem cum sa ne dam seama, pentru ca rotitele sunt sudate acolo si nu poti sa le dai jos nici dupa ce crezi ca ai invatat. De fapt avem rotite pana si pe roata din fata… nu prea poti sa iei curbe bine cu ele acolo.

  6. ipad said

    salutari de la “shaping the future of hr”

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: