Astăzi am fost să mă uit la nişte cărţi. Un vecin de-al bunicilor mei voia să scape de ele şi ei au aruncat o privire, au văzut ceva cu psihologie şi au zis că poate îmi folosesc.
Şi iată-mă în faţa unui morman de cărţi, legate cu sfoară în teancuri, aruncate într-un colţ şi îmbrăcate cu praf. Mult praf.
E incredibil câte poţi afla despre un om doar văzând ce cărţi avea în bibliotecă. Păcat că asta nu mai e valabil şi azi. Astăzi toată lumea are colecţia Adevărul şi eventual câteva cărţi primite moştenire o dată cu casa. Bune şi-alea, decât deloc, nu zic nu. Dar nu mai sunt la fel de grăitoare.
Ei, cărţile aparţinuseră unei fete, acum plecată prin America. Am înţeles că ea insistase să fie donate unei biblioteci din nu ştiu ce sat, însă ruda ei de aici nu avea de gând să îşi bată capul într-atât. N-am înţeles exact cui urma să le dea.
Erau cărţi despre artă, pictori, estetică, filosofie si ceva psihologie educaţională şi pedagogie. Să fie tipa profesoară de arte sau ceva asemănător nu-i exclus. Despre soţul ei am aflat că e regizor.
Dacă aş fi fost lăsată singură cred că aş fi pierdut acolo cel puţin jumătate de zi. Am găsit şi însemnări şi nişte reviste vechi şi o cutie cu poze abstracte şi scrisori. Nu mi-am permis să iau nimic de acolo, dar curiozitatea mi-a fost aţâţată la maxim.
Mi-am luat în schimb o carte despre tablourile lui Renoir, una scrisă de Descartes, vreo două despre “Omul modern şi educaţia sa” şi alte “probleme” legate de pedagogie, una în germană, din care nu înţeleg nimic, dar îmi plac la nebunie imaginile (am dedus că tot despre artă e vorba) şi o carte cu istoria afişelor româneşti.
Vă las cu câteva imagini. 🙂
1. COVA IOSIF, Înainte, lupta continuă (1944)
GUSTI GUSTAV, Totul pentru front (1945)
GUSTI GUSTAV, Trăiască primul 1 Mai liber (1945)
LABIN GHEORGHE, Înainte pentru reconstrucţia ţării (1945)
COVA IOSIF, Congresul Sindicatelor, ianuarie 1945
COVA IOSIF, Planul cincinal (1951)
2. PUSZTAZ PETER, Afiş publicitar pentru editura “Univers” (1977)
3. JIQUIDI CONSTANTIN şi PIEKARSKI ROLA, Ostende – Constantza – Constantinpole Express (1867)
4. MURNU ARZ, Reclamă la librăria “Socec”
5. CIOCA DAN, O scrisoare pierdută şi Circul
Trei cuvinte aiurea ... 
Paul said
Cărţile sunt unul din acele lucruri speciale care lasă urme despre noi…. Mie-mi sunt tare dragi caietele şi agendele vechi, pentru ca uitandu-mă prin ele îmi aduc aminte ce făceam şi ce gandeam atunci. Uneori, pot chiar să-mi aduc aminte ce simţeam, cu ajutorul desenelor de pe marginea paginilor sau a urmelor de cafea; îmi amintesc despre pe unde umblam şi pe cine mai iubeam.
Am găsit acum ceva vreme, când m-am mutat în casaEco, caietele mele din liceu: “Mai rămâi o vreme cu mine după ore… ca mi-e dor de tine…” scria pe una dintre pagini. Şi tot citind am găsit un întreg chat între mine şi Cătălina (prietena mea de atunci).
Frumoase şi importante sunt urmele pe care (ni) le lăsăm!
treicuvinteaiurea said
Multumesc ca ai impartasit asta. 🙂 Sunt total de acord.
Ruxandra Stetca said
Hello, imi scrii te rog despre cartea istoriei afisului romanesc, autor, titlu, editura, loc, an aparitie? Multumesc, Ruxandra
treicuvinteaiurea said
Uite datele Ruxandra: Cosma, Gh. (1980), “Afisul romanesc”, editura Meridiane, Sibiu.
🙂