De luni mă maturizez.

Pentru că prefer să mă maturizez când vreau eu, nu altcumva.

Lumea asta nu mai e pregătită pentru copii, pentru că naivitatea nu-şi găseşte locul. Noile generaţii se nasc deja mature, iar eu simt că rămân în urmă. Jocul nu mai e doar joc, e doar o manifestare aparentă a unei vârste care, de fapt, e cu mult mai bătrână.

Pentru că nu mai există probleme mici ce se rezumă la memorat 2 strofe dintr-o poezie, gropi de nisip sau mâncăruri din nasturi. Pentru că jocul de-a mama şi de-a tata se joacă direct în realitate şi până şi desenele animate sunt ca pentru oameni mari ce se pregătesc să lupte cu alţi oameni mari.

Şi dacă pe alocuri mai găseşti fărâme din copilăria de odinioară, odată ce treci de 1m în înălţime te izbeşte realitatea. În plin şi cu toată forţa. Şi mai rămâi naiv dacă poţi! Degeaba zâmbeşti nevinovat şi sincer, nu-ţi mai dă nimeni acadele sau locul în autobuz. Nu te mai întreabă nimeni dacă îţi place şcoala sau ce vrei să te faci când vei fi mare. Ar trebui să ai toate răspunsurile deja, toate scaunele din toate autobuzele pentru care te-ai luptat. Şi cu cât deţii mai multe autobuze şi mai multe scaune cu atât eşti mai puternic. Cu atât poţi fi mai selectiv când e vorba de jocuri, prieteni sau cu cei care nu au destule scaune.

Scaunele sunt o metaforă. Poate vă prindeţi voi mai bine decât mine ce vrea să spună ea, pentru că eu mai am două zile de copilărie. Şi-apoi voi gândi totul ca un om mare, voi zâmbi ca un om mare şi vă voi trata ca pe oameni mari ce sunteţi. Şi sper că, maturi fiind, veţi observa maturitatea mea. Care va fi aproape ca a voastră. Ancorată într-o realitate rece în care cu toţii alergăm după scaune în autobuze.

Nu mă aştept să-mi spuneţi “sărut mâna!”, dar mă aştept să nu uitaţi că de luni sunt şi eu om mare! Din’ăla de-adevăratelea.

Advertisements

7 Comments »

  1. BogdiP said

    😦 Sunt convins ca se poate rezolva orice problema si daca ramai copil. Eu ma lupt cat pot sa imi pastrez cat mai mult posibil din “copilarie”… 😀

  2. Mi-am adus aminte de vorbele lui Brancusi: “Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti”. Si cred ca undeva, acolo in adancul sufletului, ramanem copii toata viata. Sau cel putin, ar trebui, in ceea ce priveste cinstea, sinceritatea, dragostea, imaginatia – insemnand sa-ti pastrezi puritatea, vibratiile inalte, si sa activezi cat mai putin la ‘frecvente energetice joase’. 🙂

  3. treicuvinteaiurea said

    Ar trebui, dar stii cum se spune: “teoria ca teoria, practica ne omoara”. Din pacate.

  4. The Pupeteer said

    Careful what you wish you may regret it careful what you wish you just might get it..

  5. osr said

    LOL. Mi se pare o mare greseala sa iti doresti asa ceva. A sunat ca si cum iti doresti sa fii “another brick in the wall” – dar asta e doar parerea mea. Iar faptul ca tanara generatie se maturizeaza asa repede este o greseala cu atat mai mare care incepe de le parinti sau bunici sau whatever. Faptul ca desenele lor animate sunt denaturate e o greseala a sistemului.
    Sustin ce a zis si The Pupeteer – where’s your crown King Nothing?

  6. sorin said

    Esti o persoana matura copil…Merge?:D

  7. treicuvinteaiurea said

    Eu zic ca merge. Suna bine!:))

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: